Новая жизнь, новый дом: История наших украинских коллег, помогающих другим беженцам

Опубликовано: 7 мар. 2025 г. Время для прочтения: 3 минуты
Новая жизнь, новый дом: История наших украинских коллег, помогающих другим беженцам
© Foto: Nadejda Cernomaz

Trei ani au trecut de când viețile lor au fost zdruncinate de un război nemilos. Cu inimi grele, și-au părăsit casele din Ucraina, lăsând în urmă amintiri, vise și oameni dragi. Republica Moldova le-a devenit refugiu, iar astăzi, această țară nu este doar un adăpost temporar, ci un loc unde și-au reclădit viețile. Printre acești refugiați se numără și colegele noastre Natalia Solovei și Alisa Nechytailo, care activează la People in Need Moldova. Ele nu doar că s-au integrat în comunitatea moldovenească, dar încearcă să le ofere și altor copii ucraineni o șansă la un viitor mai bun.

Natalia Solovei: Sprijin pentru copiii refugiați

Natalia Solovei, fostă profesoară în Odesa, este astăzi facilitator la laboratorul EDUTech de la Liceul Teoretic "Petru Movilă" din Chișinău. A ajuns în Republica Moldova cu cei doi copii ai săi, dintre care unul avea doar șapte luni, fugind de bombardamentele care transformaseră Odesa într-un loc nesigur.


"A fost o zi extrem de grea. Am mers pe jos până la graniță, în frig și lapoviță, alături de mama mea. Odată ajunși în Moldova, voluntarii ne-au oferit sprijin, ne-au găzduit și ne-au ajutat să ne punem viața pe un nou făgaș"
, povestește Natalia.
Astăzi, într-un laborator educațional modern, Natalia le oferă copiilor ucraineni posibilitatea de a continua învățarea și de a se simți parte a unei comunități. Pentru ea, munca nu este doar un job, ci o misiune:
"Până când ne vom putea întoarce acasă, facem tot ce ne stă în puteri să-i ajutăm pe cei care au ales Moldova ca refugiu."

Alisa Nechytailo: Din tragedie, spre speranță

Dacă Natalia a fugit alături de copii, Alisa Nechytailo a venit în Moldova în prima zi a războiului, alături de soțul și fiica ei. Câteva zile mai târziu, soțul său s-a întors să-și apere țara și a murit pe câmpul de luptă. De atunci, viața Alisei s-a împărțit în "înainte" și "după" tragedie.


"Aveam o viață frumoasă în Odesa: o afacere proprie, un loc de muncă stabil. Totul s-a ruinat într-o clipă. A trebuit să începem de la zero: să ne facem prieteni noi, să ne adaptăm, să găsim motivația de a merge mai departe"
, spune Alisa cu lacrimi în ochi.

Astăzi, ea este coordonator educațional la People in Need Moldova, supervizând peste 10 laboratoare EDUTech. Misiunea sa este clară: să creeze un mediu educațional prietenos pentru copiii refugiați, astfel încât aceștia să nu piardă accesul la educație.

"Războiul i-a forțat să-și părăsească școlile. Noi, aici, le oferim șansa de a continua învățarea și de a avea un viitor. Sperăm la pace, dar până atunci, ne dedicăm ajutorării celorlalți"
, explică ea.

Lumina în vremuri de întuneric

Povestea colegelor noastre, Natalia și Alisa, este una despre curaj, durere și speranță. Ele nu doar că și-au reclădit viețile, dar au devenit piloni de sprijin pentru alți refugiați. Într-o lume marcată de incertitudine, ele reprezintă dovada vie că empatia și solidaritatea pot aduce lumină chiar și în cele mai întunecate vremuri.

Author: Dmitrii Vosimeric